Înălțarea Domnului: Superstiții și Obiceiuri
Pe data de 21 mai 2026, creștinii din România sărbătoresc Înălțarea Domnului, o zi cu semnificație profundă ce coincide și cu Ziua Eroilor, dar și cu praznicul Sfinților Constantin și Elena. Această sărbătoare are loc la o lună după Paște și simbolizează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer în fața ucenicilor săi. În tradiția populară românească, această dată este marcată de o serie de obiceiuri și superstiții respectate cu strictețe din generații, care însoțesc celebrarea acestei zile sfinte.
Traditii și Obiceiuri de Înălțare
În mediul rural, gospodarii români au obiceiul de a sfinți frunzele de nuc, leuștean și ramuri verzi, considerate simboluri ale protecției divine. Aceste plante sunt așezate apoi la porți, feronerie sau în grajduri pentru a le feri de eventuale necazuri, trăsnete sau grindină. De asemenea, în ziua de Înălțare, multe familii pregătesc pomeni pentru sufletele celor care au trecut în neființă. Colacii, plăcintele și vasele cu mâncare caldă se împart, întrucât se crede că aceasta este ultima zi în care sufletele morților pot reveni printre cei vii înainte de a se înălța la cer.
Ce este complet interzis să faci de Înălțare
Conform credințelor populare, pe 21 mai 2026, există o serie de activități considerate aducătoare de ghinion pe care credincioșii nu trebuie să le practice. Aceste interdicții includ: spălatul și curățenia, munca câmpului, certurile, precum și împrumuturile de bani sau obiecte. Aceste tradiții subliniază semnificația spirituală a sărbătorii și respectul față de valorile și obiceiurile străvechi ale românilor.
